Top 5 metode de demolare utilizate în România

Demolarea unei construcții nu înseamnă doar „dărâmare” cu un excavator. În România, metodele folosite variază enorm în funcție de tipul clădirii, zona în care se află, scopul final al terenului și bugetul disponibil. Fie că este vorba de o anexă mică în mediul rural sau de o hală industrială într-un oraș mare, alegerea metodei potrivite de demolare este esențială pentru a economisi timp, bani și a evita complicațiile legale sau tehnice.

Există cel puțin cinci metode principale de demolare utilizate în România, fiecare cu avantaje și limitări clare. De la lucrări manuale cu barosul până la operațiuni spectaculoase cu explozibili, toate au locul lor în piață. În acest articol, le trecem în revistă pe cele mai importante, explicând când se folosesc, cât costă, cât durează și ce trebuie să știi înainte să alegi una dintre ele.

Demolarea manuală

Demolarea manuală este, în multe cazuri, soluția de bază pentru construcții mici, vechi sau aflate în zone greu accesibile. Poate părea de modă veche, dar rămâne o opțiune importantă în România — mai ales în mediul rural sau în orașele istorice, unde utilajele mari nu pot fi folosite fără riscuri.

Această metodă presupune utilizarea uneltelor de mână sau electrice (baros, ciocan rotopercutor, polizor unghiular, rangă etc.) pentru demontarea controlată a clădirii, bucată cu bucată. De obicei, demolarea manuală este lentă, dar oferă precizie ridicată și control total, mai ales când este necesară protejarea unor elemente învecinate sau când se păstrează fundația sau o parte din structură.

Când se folosește demolarea manuală:

• Clădirea este mică (magazii, anexe, garaje);

• Se află într-un spațiu îngust, unde un excavator nu poate intra;

• Clădirea se află lipită de alta sau aproape de o zonă protejată;

• Vrei să recuperezi materiale: țiglă, lemn, cărămidă veche etc.;

• Terenul nu permite vibrații sau impact puternic (ex: șarpante slabe, rețele în apropiere).

Avantaje:

• Precizie maximă – demolezi doar ce ai nevoie;

• Risc scăzut de avarii la clădirile vecine;

• Ideală pentru lucrări selective sau în centre istorice.

Limitări:

• Este cea mai lentă metodă – poate dura zile sau săptămâni;

• Costisitoare pe termen lung din cauza manoperei;

• Necesită echipă specializată și supraveghere tehnică constantă.

În multe cazuri, demolarea manuală este combinată cu intervenții mecanizate pentru eficiență. De exemplu, se pot demonta manual acoperișul și pereții interiori, urmând ca un mini-excavator să finalizeze lucrarea.

Demolarea mecanizată cu excavator

Dintre toate metodele disponibile în România, demolarea cu excavatorul este de departe cea mai populară. Este rapidă, eficientă și adaptabilă la o gamă largă de construcții: de la case din cărămidă și BCA până la structuri de dimensiuni medii din beton. Practic, atunci când există acces suficient și nu sunt constrângeri majore legate de spațiu sau vecinătăți, excavatorul este alegerea standard.

Metoda presupune utilizarea unui excavator dotat cu atașamente specializate – cupă, picon hidraulic, foarfecă de demolare, graifer sau chiar pulverizator pentru beton – care pot fi schimbate în funcție de natura lucrării. Avantajul este că poți adapta echipamentul la tipul de construcție, crescând eficiența fără a compromite siguranța.

Situații tipice în care se folosește:

• Clădiri din BCA, cărămidă sau zidărie mixtă;

• Construcții cu un etaj sau parter, dar și hale ușoare;

• Terenuri cu acces facil pentru utilaje mari;

• Situații în care timpul de execuție e o prioritate;

• Șantiere în zone periurbane, industriale sau rurale, unde spațiul permite manevrarea liberă a utilajului.

Avantaje:

• Viteză mare de execuție – o casă parter poate fi complet demolată în 1–2 zile;

• Costuri mai mici pe metru pătrat față de lucrările manuale;

• Poate fi combinată cu încărcarea molozului și transportul, tot cu același utilaj;

• Eficiență ridicată în comparație cu manopera umană.

Limitări:

• Accesul pe șantier trebuie să fie suficient de larg – minim 2,5–3 metri pentru utilaje clasice;

• Nu este potrivită pentru demolări în zone protejate sau foarte apropiate de alte construcții fragile;

• În cazul structurilor din beton armat, eficiența scade dacă nu se folosesc accesorii specializate (picon, foarfecă).

Exemple de costuri:

Pentru o casă de 100 mp parter, demolarea cu excavatorul poate costa în medie:

• 30 – 50 lei/mp pentru desființare (fără transport);

• Timp de execuție: 1 – 2 zile, în funcție de nivelul de pregătire și complexitate.

Este important de reținut că un excavator eficient nu înseamnă doar „forță brută”. Operatorul contează enorm. O echipă cu experiență va ști să abordeze clădirea corect, să prevină colapsul necontrolat și să optimizeze și partea de sortare a materialelor.

Demolarea cu buldozerul

Demolarea cu buldozerul este probabil cea mai simplă metodă din punct de vedere tehnic, dar și una dintre cele mai brutale. Se folosește în special în zonele periurbane, rurale sau industriale, unde există suficient spațiu pentru manevră și nu există riscuri legate de clădiri învecinate, rețele subterane sau restricții urbanistice. Practic, buldozerul „intră în forță” și culcă la pământ întreaga structură, fără a insista pe precizie.

Este important de știut că, în România, buldozerul este ales de obicei pentru demolări de construcții ușoare, de tip barăci, grajduri, magazii sau hale din lemn și tablă, unde controlul este mai puțin important decât viteza.

Unde se potrivește demolarea cu buldozerul:

• Terenuri libere, fără constrângeri de spațiu;

• Construcții de joasă înălțime, cu structură simplă;

• Lucrări în agricultură sau zone industriale dezafectate;

• Demolări unde recuperarea materialelor nu e o prioritate.

Avantaje:

• Viteză extrem de mare – o structură de 150 mp poate fi pusă la pământ în câteva ore;

• Costuri foarte scăzute (mai ales dacă buldozerul e deja pe șantier pentru alte lucrări);

• Nu necesită echipamente speciale sau operatori înalt calificați.

Limitări:

• Lipsă de precizie – nu se poate demola parțial sau selectiv;

• Risc ridicat de avarii la rețelele îngropate sau terenurile învecinate;

• Necesită teren bine pregătit pentru a putea manevra utilajul;

• Adesea vine la pachet cu un volum mare de moloz împrăștiat, greu de sortat sau reciclat.

În general, demolarea cu buldozerul este o alegere logică doar când nu există nicio altă constrângere: nu ai vecini aproape, nu te interesează materialele rezultate, iar accesul este larg. În restul cazurilor, este preferabil să alegi un excavator, care oferă mai mult control.

Demolarea controlată cu explozibili

Demolarea cu explozibili nu este o opțiune de zi cu zi, dar atunci când se folosește, este memorabilă. Vorbim despre cea mai rapidă, dar și cea mai complexă metodă de demolare, aplicabilă doar în situații foarte bine definite. În România, astfel de intervenții sunt rare și sunt realizate strict de firme specializate, autorizate de instituțiile statului, inclusiv de către autoritățile pentru protecția mediului și Ministerul Afacerilor Interne.

Această metodă presupune plasarea de încărcături explozive în puncte structurale-cheie ale clădirii, astfel încât întreaga construcție să se prăbușească în mod controlat, în interiorul amprentei sale. Este o adevărată lucrare de inginerie, ce implică simulări, calcule, planuri de evacuare și avize multiple.

Când se folosește demolarea cu explozibili:

• Clădiri foarte înalte sau cu structură masivă (ex: silozuri, turnuri industriale, coșuri de fum);

• Zone izolate, unde nu există riscuri pentru vecinătăți;

• Situații în care demolarea mecanizată ar fi prea lentă sau periculoasă;

• Proiecte cu deadlines foarte stricte, unde timpul e esențial.

Avantaje:

• Timp minim de execuție – demolarea propriu-zisă durează doar câteva secunde;

• Necesită mai puțină muncă fizică sau implicare umană directă;

• Potrivită pentru structuri mari din beton armat, greu de desființat prin alte mijloace.

Limitări:

• Necesită avize și autorizații complexe (urbanism, ISU, mediu, poliție);

• Risc de prăbușire necontrolată dacă proiectul nu e executat perfect;

• Produce un nivel ridicat de praf, vibrații și zgomot;

• Implică evacuarea zonei și poate afecta traficul, rețelele din jur etc.

În România, cele mai cunoscute demolări cu explozibili au avut loc la platforme industriale abandonate, în special în zone precum Hunedoara, Petroșani, Reșița sau Călărași, unde s-au prăbușit coșuri de fum sau turnuri de beton. Aceste lucrări sunt spectaculoase, dar extrem de reglementate – și departe de a fi o opțiune uzuală pentru persoane fizice.

Demontarea selectivă sau pe etape

Demontarea selectivă este o metodă inteligentă, potrivită mai ales pentru cei care vor să recupereze materiale valoroase, să reducă deșeurile sau să evite riscul de distrugere a unor elemente utile. Spre deosebire de o demolare clasică, care presupune distrugerea completă și rapidă a unei clădiri, în acest caz vorbim despre o intervenție controlată și graduală, prin care construcția este desfăcută piesă cu piesă.

În România, metoda este folosită mai ales de firme specializate în dezmembrarea halelor industriale, a structurilor metalice sau a clădirilor vechi unde materialele refolosibile (căpriori din lemn, tâmplărie veche, cărămidă) au valoare reală. De asemenea, este o opțiune recomandată când vrei să demolezi doar o parte dintr-o clădire sau să păstrezi infrastructura (ex: fundația, rețelele).

Când e recomandată demontarea pe etape:

• Clădiri metalice sau din lemn, unde componentele pot fi refolosite;

• Proiecte unde se cere sortarea deșeurilor de construcții;

• Situații unde se dorește conservarea parțială a unei clădiri (ex: fațadă istorică, pereți structurali);

• Terenuri cu acces limitat, unde o demolare mecanizată ar fi prea riscantă.

Avantaje:

• Valoare recuperabilă ridicată – materiale refolosite sau vândute (metal, lemn, BCA intact etc.);

• Risc redus de avarii sau incidente;

• Se încadrează perfect în direcțiile europene de construcție circulară și gestionare a deșeurilor;

• Potrivită pentru clădiri cu valoare istorică sau arhitecturală parțială.

Limitări:

• Este cea mai lentă metodă – uneori durează săptămâni întregi;

• Necesită personal instruit, atenție sporită și planificare riguroasă;

• Poate fi mai costisitoare decât demolarea mecanizată, dacă materialele recuperate nu au o piață clară.

Tot mai multe firme din România încep să includă această metodă în portofoliu, în special acolo unde legislația impune raportarea și sortarea deșeurilor. Este o soluție durabilă și adaptabilă — și ar putea deveni normă în anii următori.

Concluzie

Nu există o „cea mai bună” metodă de demolare — există doar metoda cea mai potrivită pentru lucrarea ta. Dacă vrei să demolezi o magazie veche, probabil o vei face manual. Dacă ești pe un teren mare, cu acces liber, un buldozer sau excavator va face treaba rapid. Iar dacă e vorba de un siloz înalt într-un fost combinat, poate fi nevoie de explozibili.

Alegerea corectă ține de scop, buget, timp și condițiile de pe teren. Cel mai sigur este să consulți o firmă cu experiență, care îți poate spune direct ce variantă ți se potrivește — și cât te va costa de fapt.

Pe bursautilajelor.ro găsești zeci de firme specializate în demolări, cu utilaje sau echipe pregătite, în toată România.