Am măsurat zgomotul utilajelor grele: cât e prea mult pentru auz

Am avut mereu curiozitatea asta: cât de tare se aude, de fapt, un excavator din interiorul cabinei? Sau un buldozer în plin lucru, când împinge pământul și vibrațiile îți intră până-n oase? Așa că într-o zi m-am hotărât să aflu singur. Am luat un aparat de măsurat zgomotul – un sonometru digital – și am făcut câteva teste pe șantier, ca să văd ce nivel de decibeli suportăm zi de zi fără să ne dăm seama.

Am început simplu: cu motorul pornit, geamurile închise, apoi cu ele deschise. Am stat în cabină, am pus aparatul la ureche și apoi la câțiva metri de utilaj, ca să văd cum se schimbă valorile. Am măsurat la un excavator de 20 de tone, un buldozer și o basculantă – adică cele mai comune utilaje pe care le găsești pe aproape orice șantier.

Rezultatele m-au surprins. În cabină, chiar și cu geamurile închise, nivelul de zgomot ajungea pe la 80–85 de decibeli, iar afară, la 5 metri distanță, depășea ușor 90–95. În unele momente, când utilajul era în sarcină, valorile treceau de 100 dB. Atunci mi-am dat seama că, deși suntem obișnuiți cu gălăgia, urechile noastre nu sunt.

Articolul ăsta e o poveste simplă, din teren, despre ce am descoperit și de ce cred că protecția auzului ar trebui să fie tratată cu aceeași seriozitate ca o cască sau o vestă reflectorizantă. Nu e teorie – sunt cifre reale, măsurate pe utilaje care lucrează zilnic.

Cum am făcut măsurătorile

Pentru test, am ales o zi obișnuită pe șantier, fără vânt puternic și fără alte utilaje în apropiere, ca să nu influențeze rezultatele. Am folosit un sonometru digital calibrat, același tip de aparat folosit la măsurători de zgomot industrial, și l-am setat să înregistreze valorile maxime și medii în decibeli (dB).

Am testat trei utilaje diferite – un excavator de 20 de tone, un buldozer și o basculantă 8x4 – în condiții normale de lucru. Pentru fiecare, am făcut aceleași tipuri de măsurători:

• în interiorul cabinei, cu geamurile închise;
  
• în cabină, cu geamurile deschise;
  
• la 5 metri distanță de utilaj;
  
• la 10 metri distanță, în aer liber, ca să vedem cum scade zgomotul cu distanța.

Excavatorul l-am testat și în gol, doar la ralanti, dar și în sarcină, când săpa efectiv. În cazul buldozerului, diferența între mersul liber și împingerea pământului era de peste 10 decibeli. Basculanta am verificat-o la staționare și în momentul descărcării, când zgomotul metalic din benă ajungea brusc la valori ridicate.

Toate măsurătorile le-am făcut pe perioade scurte, de câteva minute, ca să surprind valorile realiste dintr-o zi normală de lucru. Nu am căutat extreme, ci să vedem ce se întâmplă efectiv în jurul urechilor noastre.

Ceea ce m-a surprins de la primele citiri a fost cât de puțin protejează cabina, mai ales la utilajele mai vechi. Diferența dintre un excavator nou, bine izolat fonic, și unul de acum zece ani era și de 10–15 decibeli. E o diferență uriașă atunci când lucrezi ore întregi.

Testul ăsta m-a făcut să realizez că, deși zgomotul pare parte din rutina zilnică, urechile noastre nu se obișnuiesc — doar obosesc. Următorul pas a fost să văd exact cât de tare e „tare” în cifre.

Ce rezultate am obținut – valorile reale ale zgomotului măsurat

După câteva ore bune de testat cu sonometrul, am început să înțeleg cât de mare e diferența între modele, vârste și tipuri de utilaje. Am vrut cifre reale, măsurate în condiții normale, așa cum se lucrează zi de zi pe un șantier. Am folosit același aparat – un sonometru digital calibrat, clasa 2, care măsoară nivelul de zgomot instant și media pe 5 minute.

Utilajele testate

1. Excavator Caterpillar 320D (an 2014) – motor de 138 CP, cabină parțial izolată fonic, folosit la lucrări de terasament.

2. Buldozer Komatsu D65EX (an 2008) – utilaj robust, transmisie mecanică, fără izolație acustică modernă.

3. Basculantă MAN TGS 41.420 8x4 (an 2020) – model recent, cabină confort premium, motor Euro 6, utilizat la transport de pământ.

1. Excavator Caterpillar 320D

Am făcut patru măsurători: în cabină cu geamurile închise, în cabină cu geamurile deschise, la 5 metri și la 10 metri distanță.

Concluzie: cabina protejează decent, dar peste 2–3 ore nivelul e deja obositor. Dacă se lucrează zilnic fără protecție, riscul de afectare auditivă e real.

2. Buldozer Komatsu D65EX

Acesta a fost cel mai zgomotos dintre toate. Motorul puternic și transmisia clasică fac ca tot utilajul să vibreze.

Concluzie: e clar că utilajele mai vechi depășesc limitele recomandate de expunere fără protecție auditivă. La peste 95 dB, timpul maxim de lucru sigur scade sub o oră conform standardelor europene.

3. Basculantă MAN TGS 41.420

Basculanta modernă a demonstrat cât de mult contează designul cabinei și amortizarea vibrațiilor.

Concluzie: cabinele moderne reduc zgomotul cu până la 20 dB față de modelele vechi. Pentru șoferi, diferența e uriașă – pot lucra ore întregi fără senzația de „urechi înfundate”.

Ce am învățat din test

Am descoperit că nu e doar vorba de cât „bubuie” un utilaj, ci și de cât de bine e întreținut. Garniturile de la uși, geamurile etanșe și pernele antivibrație reduc semnificativ nivelul de zgomot din cabină. Pe utilajele mai vechi, chiar și o simplă fisură în cauciucul de la ușă adaugă 5–7 dB în interior.

A fost prima dată când am văzut în cifre ce simțeam de ani de zile: cabinele moderne nu doar cresc confortul, ci chiar îți protejează sănătatea. Iar după ziua asta de test, am început să privesc altfel dopurile antifonice — nu ca pe un moft, ci ca pe o piesă de echipament obligatorie.

Când devine zgomotul periculos pentru auz

După ce am terminat toate măsurătorile, am vrut să înțeleg exact de la ce nivel începem să ne punem auzul în pericol. Pentru că, în șantier, zgomotul nu pare o problemă — e parte din peisaj. Însă cifrele din standardele internaționale arată altceva: urechea umană începe să fie afectată după expuneri de câteva ore la peste 85 decibeli (dB), iar pragul de risc major începe de la 95–100 dB în sus.

Ca să punem lucrurile în perspectivă:

• o conversație normală are cam 60 dB,

• un aspirator în funcțiune ajunge la 70 dB,

• un buldozer în lucru depășește 95 dB,

• iar un ciocan hidraulic poate trece de 110–115 dB – nivelul la care chiar și câteva minute pot produce leziuni auditive permanente.

Conform legislației europene privind sănătatea în muncă (Directiva 2003/10/CE), angajatorul trebuie să asigure protecție auditivă obligatorie dacă lucrătorii sunt expuși la:

• 85 dB pe durata a 8 ore;

• 88 dB pe durata a 4 ore;

• 91 dB pe durata a 2 ore;

• 94 dB pe durata a 1 oră.

Asta înseamnă că la un buldozer sau excavator vechi, unde am măsurat 95–100 dB în cabină, timpul maxim de lucru fără protecție auditivă nu ar trebui să depășească 30–45 de minute.

Ce am observat în practică e că oboseala auditivă apare mult mai devreme decât te-ai aștepta. După două-trei ore în excavator, chiar și cu muzica oprită, simți o presiune constantă în urechi. E senzația aia vagă, ca după un zbor cu avionul. Nu doare, dar e semnul că celulele auditive se forțează să amortizeze vibrațiile.

Mulți șoferi și operatori spun că „s-au obișnuit cu zgomotul”. Adevărul e că nu te obișnuiești — doar începi să pierzi frecvențele înalte fără să-ți dai seama. În câțiva ani, diferența devine permanentă.

După ce am văzut rezultatele de pe sonometru, am început să fiu mai atent la detalii: cabina închisă complet, uși etanșe, dopuri antifonice sau căști profesionale. Nu e despre confort, e despre sănătate.

Auzul nu doare când se degradează. Și tocmai de asta e ușor să-l pierzi fără să-ți dai seama. Într-un șantier, unde zgomotul e zilnic și constant, protecția auditivă ar trebui să fie la fel de firească precum casca de protecție.

Cum îți poți proteja corect auzul când lucrezi cu utilaje grele

După testele făcute, am înțeles clar un lucru: nu poți elimina complet zgomotul de pe șantier, dar poți controla cât ajunge la tine. Protejarea auzului nu înseamnă doar să porți dopuri din când în când – e un sistem de obiceiuri și verificări simple, care fac diferența între un auz sănătos și o pierdere ireversibilă în timp.

1. Alege echipamentul de protecție potrivit

Nu toate dopurile antifonice sunt la fel. Cele mai ieftine, din spumă, reduc în jur de 15–20 dB, dar pentru utilaje care depășesc 90–95 dB ai nevoie de căști profesionale cu atenuare certificată de 25–30 dB.
Dacă lucrezi zilnic, investește într-un model cu gel și bandă reglabilă. Le poți purta ore întregi fără disconfort și nu pierzi comunicarea cu colegii. Unii folosesc chiar căști electronice, care lasă să treacă vocile, dar taie frecvențele periculoase — am testat și diferența e clară.

2. Închide complet cabina și verifică garniturile

Când am făcut măsurătorile, am observat că o simplă garnitură uzată la ușa cabinei adăuga 5–7 dB de zgomot. E suficient ca să treci peste pragul de siguranță.
Verifică periodic dacă ușile și geamurile se închid etanș, dacă ventilatorul sau sistemul de climatizare funcționează corect și dacă nu există vibrații inutile în panouri. Un utilaj bine întreținut e mai „liniștit” cu cel puțin 10 decibeli.

3. Fă pauze regulate

Auzul obosește ca orice mușchi. O pauză de 10 minute la fiecare 2 ore ajută urechile să se „reseteze” și să reducă efectul de oboseală auditivă.
Dacă simți o ușoară țiuitură în urechi sau senzația de presiune, e semn clar că ai depășit limita. Închide motorul, ieși din cabină și stai câteva minute la aer curat, în liniște.

4. Întreține utilajele

Zgomotul nu vine doar de la motor. Cele mai multe vibrații apar de la rulmenți uzați, eșapamente fisurate sau cabluri metalice întinse greșit. Pe excavatorul Caterpillar, după ce am înlocuit o bucată de eșapament ruginită, nivelul sonor a scăzut cu aproape 6 dB — diferență uriașă când lucrezi ore în șir.

5. Protejează și pe ceilalți

Pe un șantier, nu e vorba doar de operatorul din cabină. Mecanicii, semnalizatorii și muncitorii din jur sunt adesea expuși la 95–100 dB fără să-și dea seama. Dacă lucrezi cu utilaje grele, anunță din timp mișcările, delimitează zona de lucru și recomandă-le colegilor să poarte și ei protecție auditivă.

6. Fă un test de auz o dată pe an

După o perioadă lungă în medii zgomotoase, e bine să verifici cum stai. Testele audiometrice sunt rapide și gratuite în multe clinici de medicina muncii. O ușoară pierdere detectată la timp se poate opri înainte să devină permanentă.

Ce am învățat după acest test de zgomot

Când am început testul, credeam că o să confirm doar ceva ce știm cu toții: că utilajele grele sunt gălăgioase. Dar pe măsură ce am adunat cifrele, am realizat că diferența între „zgomot mare” și „zgomot periculos” e mult mai mică decât credeam.

Primul lucru pe care l-am învățat e că zgomotul nu e doar o chestiune de disconfort, ci o problemă reală de sănătate. Într-o zi de lucru obișnuită, la peste 90 dB în cabină, urechile nu mai reușesc să se refacă complet până a doua zi. E o formă de oboseală invizibilă, dar care se adună în timp. După ani întregi, rezultatul e o pierdere lentă, aproape insesizabilă, dar ireversibilă.

Apoi am înțeles că utilajele noi nu sunt doar mai eficiente, ci și mai sigure fonic. MAN-ul TGS testat, de exemplu, avea un confort auditiv incomparabil cu Komatsu-ul vechi. Diferența de 15–20 dB înseamnă că poți lucra o zi întreagă fără să te simți epuizat auditiv. Mi-am dat seama că investiția într-un utilaj modern nu înseamnă doar consum mai mic și întreținere ușoară — înseamnă și oameni mai sănătoși la finalul zilei.

Altă lecție importantă a fost că izolația și întreținerea contează enorm. O garnitură uscată, o ușă care nu se mai închide perfect sau un rulment uzat pot face diferența dintre 82 și 92 dB. Iar la nivelul ăsta, e diferența dintre „acceptabil” și „risc de pierdere auditivă”.

Și poate cea mai valoroasă concluzie: nu trebuie să aștepți ca cineva să-ți spună să-ți protejezi auzul. E responsabilitatea fiecăruia să se protejeze, exact ca atunci când își pune centura de siguranță. Pe șantier, nu contează cât de experimentat ești — zgomotul nu te ocolește.

După ziua asta de teste, m-am întors acasă cu o ureche fină pentru diferențe de sunet și o altă perspectivă asupra lucrului cu utilajele. Nu e un moft să porți căști antifonice, e un semn că te respecți pe tine și munca ta.
Pentru că, oricât ar fi de frumoasă liniștea după o zi de șantier, n-are același farmec dacă n-o mai poți auzi

Concluzie

Zgomotul face parte din viața oricărui șantier, dar asta nu înseamnă că trebuie ignorat. Testele făcute pe utilaje reale — de la excavatorul Caterpillar 320D până la buldozerul Komatsu D65EX — au arătat clar că nivelul de zgomot depășește adesea limitele sigure. Chiar și o diferență mică, de câțiva decibeli, poate decide dacă urechile tale rămân sănătoase sau nu peste zece ani.

Adevărul e simplu: protecția auditivă nu e un moft, e o necesitate. Cabinele moderne, întreținerea atentă și echipamentele antifonice bune sunt cele trei lucruri care pot face munca mai sigură și mai confortabilă.
După ziua asta de teste, am înțeles că liniștea de acasă e cu adevărat plăcută doar dacă mai poți s-o auzi.

Întrebări frecvente despre zgomotul utilajelor grele și protejarea auzului

1. De ce este atât de zgomotos un utilaj greu?
Motoarele mari, vibrațiile metalice, eșapamentele și sistemele hidraulice generează un nivel ridicat de zgomot. Chiar și cu cabine moderne, utilajele pot depăși ușor 85–100 dB în timpul lucrului.

2. Ce înseamnă, de fapt, decibelii (dB)?
Decibelul este unitatea de măsură a intensității sunetului. Creșterea cu doar 3 dB înseamnă o dublare a intensității percepute. De exemplu, 90 dB este de două ori mai puternic decât 87 dB.

3. Cât zgomot este considerat sigur pentru o zi de lucru?
Până la 85 dB e considerat nivel sigur pentru o expunere de 8 ore. Peste acest prag, timpul maxim scade drastic — la 95 dB, de exemplu, limita recomandată e sub o oră fără protecție auditivă.

4. Cum îți poți da seama că îți afectezi auzul?
Semnele timpurii sunt subtile: țiuit ușor în urechi, dificultăți în a auzi sunetele înalte sau senzația de urechi „înfundate” după muncă. Dacă aceste simptome persistă, e bine să faci un test audiometric.

5. Care sunt cele mai simple metode de a reduce zgomotul?
– Folosește căști sau dopuri antifonice potrivite.
– Ține cabina închisă și verifică etanșeitatea ușilor.
– Fă mentenanță regulată utilajelor (eșapamente, rulmenți, vibrații).
– Fă pauze scurte în afara zonei zgomotoase.

6. Ce tip de protecție auditivă este cea mai eficientă?
Pentru lucrul constant cu utilaje grele, cele mai bune sunt căștile antifonice profesionale cu atenuare peste 25 dB. În zone foarte zgomotoase se pot combina cu dopuri interioare pentru o protecție dublă.

7. Poate zgomotul afecta și altceva în afară de auz?
Da. Expunerea constantă la zgomot ridicat duce la oboseală, stres, dureri de cap și scăderea concentrării. Pe termen lung, afectează somnul și tensiunea arterială.